Aug
22

…Concediu – cuvant care a disparut din limbajul majoritatii romanilor in perioada post89, sau oricum a disparut in modul de intelegere a duratei cunoscute de 30 de zile… Si eu ca tot rumanul am purces la calculat o distanta de 14 zile concediu (pai ce credeti ca se dau atatea zile fara sa se uite cineva stramb la tine? helau…) si cu ajutorul lui www.viamichelin.com mi-am facut un traseu pe care eu si sotioara mea iubita sa il strabatem inconjurand cat mai mult tzara asta de poveste numita judetul Uniunii Europene Romania. Dupa un weekend petrecut la Breaza am plecat mai departe catre Targoviste si Sibiu…

27 iulie 2007

La ora 8 deja suntem in masina si plecand de pe Centura Ploiestului o luam pe Targoviste (ne-am ferit de drumul care pleaca din Poiana Campinei) si am luat-o pe dn72… Frate…nu o lua pe acolo nici cu Hum-Vee-ul…nu are rost…. un drum mai plin de gropi si atat de prost facut nu am mai intalnit decat multa mai tarziu…prin Gheorgheni. Cred ca era uitat de orice implicatie administrativa de drumuri… doar cate un camion harsait care iti bubuie noxele pe asfaltul traznit d ecate o groapa. Alergi cu atentie si vezi cum ceilalati iti fac semne prietenoase cu farurile… E radar. mai incolo vad si radarul… Un Logan cu Politia Rurala pe el sta sofisticat pe marginea drumului dar din alt motiv…politistul este obosit si se odihneste la carciuma din sat. Alergam cu 40 la ora, admiram satele prafuite de sud… oamenilor le lispseste ceva…culoarea probabil… Intram in Targoviste; plin de gropi… fara prea multe semne… intram prin NE si trebuie sa iesim prin SV…sau invers? In plin centru s-au daramat activitati industriale si s-auu facut Penny Market, parca si un Praktiker… chestii din astea grosiere, dar care dau alta lumina orasului. Dupa o piata rapida si un mar acru ne suim in masina si o tulim catre Pitesti mai departe pe un drum asemanator, un pic mai bun, lasam Gaestiul undeva in spate si cu greu ne facem drum catre Autostrada pentru ultimii 30 de km din cei 108 cat ii are… Trecem prin Pitesti… alta minte creata cel care nu a gandit o centura la acel oras inghesuit si aglomerat. Iti ia pe putin jumatate de ora sa strabati cei 5 kilometri de Centru. Ajungi la PetromV, opresti, iei un meniu de dimneata…bun, nu am ce zice…cam scump, dar face banii daca te gandesti ce rapid si ce frumos si curat este acolo… si pleci mai departe carmind stanga spre Ramnicu-Valcea… drumul are un aspect frumos acum, cred ca este si European, daca nu este macar un National ingrijit… Stiam deja drumul , il facusem cand am fost la Within Temptation, dar tot frumos este. Incerci sa excluzi din vedere TIR-urile (vom vorbi de ele mai tarziu un pic) si smecherii cu numere de VL; dar nu pot sa nu remarc diferenta intre Arges si Valcea… Daca in Arges gasesti multe Dacii cazute care circula in virtutea inertiei si a nesimtirii, soferii lor fiind unii pe care nu ii poti stramuta de pe o cale aleasa, chiar daca este eronota profund, in VL gasetsi multa smecheri imbracata in limuzine luxoase, PASSAT si AUDI A4/A6 fiind masinile proaste din judet… Iar modul lor este de-a dreptul agresiv salbatic cocetand cu ciupeala ilegalitatii, dar sunt oameni faini si de-o parte si de alta a granitei dintre judete. Este bine doar sa te obisnuiesti cu ei. Dupa ce treci de Ramnic si de Calimanesti deja populatia rutiera se omogenizeaza… vezi si cateva Caravane, incep sa apara turistii… Tot pe Valea Oltului l-am filmat si pe un idiot care a vrut sa ne bage in sant pe motiv ca mergeam prin sat cu 52 la ora, iar el nu putea depasi de linie continua (incerc sa il pun aici filmul, daca vedeti link activ dati click). Numarul lui era BN 02 JBX, copertina albastra… Ma rog… ajungem si la Sibiu, alt oras aglomerat, dar destul de bine drenat, astfel incat suntem deja la Saliste pe la ora 16. Ne-am cazat la Pensiunea Fulea . Se afla in coltul cel mai departat al Salistii, dar peisajul care il vedeam de la geamul camerei era dementzial. Un verde din acela abundent si plin de racoare de munte incat iti venea sa nu mai pleci. Pensiunea de 10 stele: curata, ca o casa…initial am inteles ca s-a vrut a fi numai casa chiar. Baie la comun, dar de o curatenie si de o dotare de invidiat, televizor in camera, asternuturi curate, totul impecabil. Asa ca pret doua persoane, doua nopti, doua mic-dejunuri fiecare si cate o masa de seara ne-au dus la 210 lei, ceea ce este mai mult decat rezonabil. Oricum de Sibiu in aceste zile nu te atingi cu preturile la cazare asa ca am fost foarte multumiti, chiar daca am facut Saliste-Sibiu dus-intors de cateva ori (40 km), ceea ce in bani si la consumul masinii noastre ar fi cam 15 lei.

Oricum in prima seara am plecat catre Paltinis, nu statiunea in sine merita cat drumul pana acolo. Luand-o pe Dumbravei si continuand dealungul liniei de tramvai dezafectata (ce pacat – era un gadget turistic excelent acel tramvai Sibiu – Rasinari), trecem de Rasinari pe stradutele inguste unde doua masini daca se intalnesc trec cu greu una pe langa alta, si urcam pe niste dealuri superbe in asfintit catre statiune. Incepe si un pic de ploaie, ni se face foame si in mijlocul pustietatii gasim doua moteluri/hoteluri cu restaurant… Intram sa mancam…servciu prompt, dar de data asta scump, mancam ceva ca o ciorba si ca o friptura, ne duce pe la 60 de lei, eu beau bere fara alcool ca deh, eram la volan (ca un amanunt…am baut la bere fara alcool anul asta cat toti inainte) si plecam mai departe.Daca exista un loc pitoresc si care pare rupt din Rai… am zis ca o firimitura este si pe acolo… un pic doar, dar coplesitor. Niste plaiuri domoale si creste de deal ce lasa sa vezi dincolo un peisaj luminos din Podisul Transilvaniei. Extraordinar!

28 iulie 2007

Poate insa ca a doua zi a fost mult mai faina. De dimineata (a se intelege dupa 10) am mers la Muzeul Astra (acel complex muzeistic ce include parcul traditiilor romanesti, muzee de etnografie, folclor…etc – http://www.muzeulastra.ro/). Nu pot sa exprim ce am simtit pentru ca oricum as strica. Fiecare gospodarie din muzeu era compusa dintr-o casa si o curte aferenta exact cum le-ai intalni pe plaiurile noastre acum sau in alte vremuri. Ingrijite si curatate nu numai casele si exponatele, ba chiar si aleile. desi exista o trasura trasa de cai balegarul era curata in cateva minute. peste tot am admirat oameni de varsta III in special care faceau curat. Maturau. Aveau grija de gradini. In fiecare gradina vedeai inclusiv straturile de legume. Initial cand am fost taxat cu 12 lei d epersoana mi s-a parut mult. Acum mi se pare putin sau macar echitabil pentru intreaga desfasurare de forte existenta acolo pentru a intretine acest obiectiv. ce mai pot spune? A fost un adevarat festin intelectual pentru mine… si trebuie sa recunosc mi-a placut mai mult decat celebrul muzeu Brukenthal(, o adevarat valoare si el, dar personal mi-a placut mult mai mult in Astra. Oricum pun si cateva poze din Sibiu, mi-a atras atentia in mod deosebit o constructie vegetala trimisa/facuta cadou/ nu stiu de catre o localitate din Franta…

Spre seara ne-am intors catre pensiune gata de drum mai departe. Vremea ploioasa si ceata insa au creat si evenimente nedorite… 3 accidente in care exclusiv erau implicate TIR-uri si masini mari trag un semnal de alarma… de ce politia romana nu iese pe strada SI ATUNCI CAND VREMEA NU ESTE FOARTE BUNA>? Pe multi viteji numai existenta politiei i-ar potoli…Am facut plinul la PetromV si ne-am culcat, nu inainte de a manca o tocanita foarte buna de miel facuta de gazda noastra… si credeti-am nu a facut niciun rabat la pret pentru noi ca sa scriu de bine. Mergeti si o sa vedeti ca am avut dreptate…pai nu? – will be continued



Un raspuns to “Jurnal de concediu partea 1 – 27-28 iulie 2007”
  1. 1
    Marius spune:
    6:27 pm

    frumos povestit,inafara de idiotul ala cu masina povestea ii frumoasa…si vacanta a fost frumoasa…un an nou fercit..

RSS feed for comments on this post.

Lasati un comentariu