Inca de cand tata a avut prima masina, un Citroen 2CV in Algeria, in familia mea s-a purtat personalizarea acestor instrumente utile, considerandu-le, de multe ori frizand anormalitatea, membrii cu anumite drepturi. Pe de alta parte a invata sa respecti un lucru o poti face si ca o poveste in care acel lucru devine , ca un om, fiinta cu nevoi, cu personalitate, etc etc…
Prima masina, acel 2CV, a fost numita Cocutza. Era de culoare bleu-ciel si avea doar doi cai putere si motor in 2 timpi. Dar isi facea treaba si o mare parte din Algeria, dar si Marocul si Tunisia, s-au deschis catre ai mei datorita …Cocutzei.
Ulterior , in Romania, o Dacia 1300 a fost noua Cocutza. Cu un numar sugesti care tinea de cifra 13 aceasta masina a fost emblema familiei noastre din 78 pana in anii 90 contribuind la largirea universului cultural si turistic al familiei Bocsan. Mai mult decat atat tata, caci elera cel care se juca 80% din timp cu ea) avea grija de toate problemele care le avea. Si, normal, cand era sa ii dam de mancare ii dadeam de mancare, cand vroia prajituri, ii dadeam prajituri…cand avea ceva bolnav o duceam la doctor… Suferinta cea mai mare a fost cand unu destept de taximetrist a adormit la volan si a intrat in plin in ea… de atunci m-am invatat s aport centura whatsoever, pentru ca este singura parte a masinii care ne-a salvat de la a manca coliva zilele alea.
Mai tarziu a aparut Cielo. La 1 decembrbie 1996… Atunci pentru prima oara am vazut cum este sa mergi in plina iarna cu geamul deschis si in tricou; normal ca eu bagasem caldura la maxim (fiind pe locul din dreapta aveam mainile libere sa ma joc cu toate butoanele de la consola centrala).
In 2007 am luat si carnet si am inceput sa il conduc. La inceput multi mi-au spus ca ar fi trebuit vandut. Dar nu am putut. am preferat sa il schimb, sa il intretin. Atunci mi-am dat seama ca atunci cand mergi cu masina intre tine si ea se creaza o relatie exceptionala. O simti cum iti raspunde la cererei. O simti cand amarat tuseste ca ai bagat benzina de la Agip (A propos, niciodata sa nu faceti asta…nu de la Agip, never ever), o simti cand se gudura ca ai bagat ceva bun in rezervor, o vezi usor amarata cand nu o speli sau ce zambareata este cand tocmai ai vopsit-o…
Ieri saraca a cazut… ambreiajul. S-a imbolnavit si cand am revenit in Bucuresti … mergeam cu 20 la ora prin oras. Spre fericirea mea cei de la Radacini Ferdinand (www.radacini.ro) m-au sunat sa imi spuna ca e sanatoasa…
Nici un comentariu inca.
RSS feed for comments on this post. TrackBack URI